Alimentația sănătoasă înseamnă echilibru. Nu este nevoie să adăugați sare sau zahăr în preparatele copilului pentru a le face mai gustoase. Nu este nevoie să le oferiți biscuiți populari sau pufuleți, pentru că ei nu cunosc gustul acestora, nu îi solicită, nu le sunt necesare aceste alimente în meniul lor zilnic. Există, de asemenea, unele alimente și băuturi care nu sunt sigure pentru copii și altele care nu sunt considerate ca fiind alegeri sănătoase și care ar trebui limitate.
1.Alimente pe care ar trebui să le exludeți
Mierea: Specialiștii recomandă introducerea mierii după vârsta de 1 an, din cauza riscului de a ingera spori ai bacteriei Clostridium botulinum. În cazul copiilor mai mari sau adulților, această bacterie nu pune probleme de sănătate mari, dacă este ingerată, însă în cazul copiilor mai mici de 1 an poate fi extrem de periculoasă. Înainte de a împlini vârsta de 1 an, evitați alimente care conțin miere, inclusiv iaurt cu miere, cereale sau biscuiți cu miere.
Băuturi nepasteurizate sau alimente (cum ar fi sucuri, lapte, iaurt sau brânzeturi) pot pune copilul în pericol de contaminare cu E. coli, o bacterie dăunătoare care poate provoca diaree severă. Nu dați copilului băuturi nepasteurizate sau alimente, precum suc, lapte nepasteurizat (indiferent de sursa), iaurt sau brânzeturi nepasteurizare. Laptele nepasteurizat poate fi numit și lapte crud, il veți regăsi și în recomandările specialiștilor ca lapte crud. Este bine să evitam aceste alimente nepasteurizate cel puțin până în jurul vârstei de 4-5 ani.
Laptele de vacă administrat copiilor mai mici de 12 luni, poate duce la riscul de sângerare intestinală. Laptele de vacă nu acoperă necesarul de fier, vitamina E și acizi grași esențiali iar sistemul digestiv al bebelușului nu poate digera nivelul crescut de proteine, sodiu și potasiu prezente în laptele de vacă.
Sarea adăugată : în prima parte a vieții bebeluşului și mai exact în perioada 0-2 ani, consumul de sare adăugată este nerecomandat. Majoritatea alimentelor conțin deja o cantitate suficientă de sare (sau sodiu), prin urmare nu este necesar să fie adăugată sare în hrana solidă. O cantitate ridicată de sare în dieta celui mic poate afecta negativ tensiunea arterială mai târziu. Controlul tensiunii arteriale poate ajuta la prevenirea bolilor de inimă. Rinichii bebelușului nu sunt suficient de maturi pentru a gestiona o cantitate mare de sare și o dietă bogată în sodiu poate provoca afecțiuni renale.
2. Alimente pe care ar trebui să le limitați
Alimente cu zaharuri adăugate, precum bomboane, biscuiți, prăjituri și înghețată sunt adesea bogate în zaharuri adăugate. Specialiștii în nutriție pediatrică recomandă să nu se administreze zahăr adăugat mai devreme de 2 ani.
Alimente bogate în sare – conserve, mezeluri, covrigi, sticksuri, chipsuri și alimente semipreparate, pot fi bogate în sodiu și se recomandă limitarea lor. Puteți reduce cantitatea de sare pe care o consumă copilul prin evitarea gustărilor sărate, cum ar fi chipsuri și biscuiți săraţi și înlocuirea acestora cu gustări nesărate, preparate în casă, precum brioşe, biscuiţi sau tarte de legume. Încercați opțiuni sănătoase, cum ar fi fructele uscate, batoanele de legume și seminţe și fructele tăiate pentru a menține varietatea în dieta celor mici şi pentru a le oferi alternative sănătoase.
Sucurile: Academia Americană de Pediatrie recomandă ca, copiii să nu consume sucuri înainte de a împlini 1 an, cu excepția situațiilor în care se oferă sucul în scop terapeutic și în cantități mici (în constipație în special). Astfel că, diversificarea nu se începe cu suc de morcov, cum înca se mai recomandă. Oferiți fructul întreg copilului, fie sub formă de piure, smoothie sau bucăți de fruct.
După 12 luni, se recomandă 150 ml sau mai puțin de atât, de suc proaspat stors, prin presare la rece.
Laptele de vacă : după ce copilul a împlinit vârsta de 12 luni, prea mult lapte de vacă poate împiedica absorbția fierului din celelalte alimente și poate determina copilul să nu consume suficiente solide la mesele principale, implicit să nu primească suficienti nutrienți din alimentele solide.
Grăsimile nesănătoase precum alimente prăjite, margarină, unt, pui cu piele, carne grasă, brânzeturi grase (cașcaval, brânză cu mucegai, telemea), înghețată, frișcă, smântână grasă, ulei de palmier și ulei de nucă de cocos, ar trebui de asemenea limitate. Alimentele bogate în grăsimi sunt importante în alimentația sugarilor și copiilor mici, deoarece acestea oferă acizi grași esențiali, facilitează absorbția vitaminelor liposolubile, dau un plus de enrgie și îmbunătățesc activitățile senzoriale. Însă este important să alegem grăsimi de calitate și să limităm consumul grăsimilor saturate.
